CCR explică de ce a RESPINS legea conversiei creditelor. Ultima speranţă a datornicilor /DOCUMENT

CCR explică de ce a RESPINS legea conversiei creditelor. Ultima speranţă a datornicilor DOCUMENT

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care a respins legea conversiei creditelor în franci elveţieni (CHF). Legea prevedea plata creditelor la cursul istoric, de la dată acordării împrumuturilor. Curtea motivează că legea încalcă principiul bicameralismului, în sensul că a fost modificată radical de Camera Deputaţilor, faţă de prima formă adotată de Senatu, precum şi faţă de obiectivele iniţiatorilor, iar pe de altă parte nu respectă nici principiul nominalismului monetar. În urma deciziei, clienţii băncilor mai au doar varianta instanţei, care poate decide, ca în alte cazuri, plata împrumutului la cursul istoric.

Vezi AICI motivarea CCR! (.pdf)


„Examinând conÅ£inutul normativ al actului supus aprobării Parlamentului, Curtea reÅ£ine că procedura de legiferare nu a respectat cerinÅ£ele constituÅ£ionale care consacră principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracÅ£ie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. AÅŸa fiind, modificările ÅŸi completările pe care Camera decizională le aduce asupra propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de iniÅ£iator ÅŸi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaÅ£ia ca o singură Cameră, ÅŸi anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.336 din 30 aprilie 2008).

Fii la curent:  Val de numiri controversate în Guvernul Grindeanu

Curtea constată, astfel, că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera DeputaÅ£ilor, se îndepărtează în mod substanÅ£ial atât de textul adoptat în Senat, cât ÅŸi de obiectivele urmărite de iniÅ£iativa legislativă. Prin modificările aduse, Camera DeputaÅ£ilor reglementează dispoziÅ£ii care nu au fost niciodată ÅŸi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca prima Cameră sesizată. Observăm că aceste modificări sunt semnificative, de substanţă, sub mai multe aspecte, cele mai importante fiind: lipsa acordului de voinţă în ceea ce priveÅŸte operaÅ£iunile de conversie a contractelor de credit; creditele vizate sunt exclusiv cele în franci elveÅ£ieni; extinderea sferei de incidenţă a legii ÅŸi cu privire la contractele de credit externalizate sau în fază de executare silită; realizarea conversiei la cursul de schimb franc elveÅ£ian/leu valabil la data încheierii contractului de credit, iar nu la data conversiei; posibilitatea revenirii la contractul în franci elveÅ£ieni, la cererea consumatorului. Mai mult, legea nu mai prevede obligaÅ£ia creditorului de a informa debitorul cu privire la creÅŸterea cuantumului total plătibil de către consumator sau al ratelor periodice peste o anumită valoare (cu mai mult de 20%, aÅŸa cum au prevăzut iniÅ£iatorii propunerii legislative) în raport cu valoarea la care s-ar ridica dacă s-ar aplica cursul de schimb de la momentul încheierii contractului între moneda contractului de credit ÅŸi moneda naÅ£ională, în vederea exprimării opÅ£iunii acestuia din urmă pentru conversia soldului creditului”, precizează CCR în motivare.

Fii la curent:  Laura CodruÈ›a Kovesi începe iar OFENSIVA Primele declaraÈ›ii după decizia CCR

Motivarea CurÈ›ii menÅ£ionează principiul nominalismului monetar, potrivit căruia contractele sunt plătite în moneda în care s-au semnat. „ÃŽn virtutea principiului nominalismului monetar, suma acordată cu titlu de împrumut trebuie restituită întocmai, indiferent de valorizarea sau devalorizarea acesteia (…) ÃŽntr-o atare situaÈ›ie, ambele părÈ›i își asumă riscul ca pe parcursul executării contractului suma restituită de împrumutat să valoreze mai puÈ›in sau mai mult la momentul restituirii decât la momentul acordării, raportat la o altă monedă considerată etalon, sau, mai corect din punct de vedere obiectiv, raportat la aur, se arată în decizie.

Fii la curent:  Gabriela Firea, anunÈ› de ultimă oră pentru bucureÈ™teni

Curtea întărește acest principiu în motivare și spune că riscul valutar inerent este un element al prețului contractului de credit acordat în monedă străină. Însă, totodată, Curtea lasă instanțele să intervină în acest principiu atunci când e vorba de creditele în valută, în franci elvețieni în această speță, dacă sunt întrunite condițiile impreviziunii.

Acorda un vot

Related Posts