CCR explică de ce a RESPINS legea conversiei creditelor. Ultima speranţă a datornicilor /DOCUMENT

CCR explică de ce a RESPINS legea conversiei creditelor. Ultima speranţă a datornicilor DOCUMENT

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care a respins legea conversiei creditelor în franci elveţieni (CHF). Legea prevedea plata creditelor la cursul istoric, de la dată acordării împrumuturilor. Curtea motivează că legea încalcă principiul bicameralismului, în sensul că a fost modificată radical de Camera Deputaţilor, faţă de prima formă adotată de Senatu, precum şi faţă de obiectivele iniţiatorilor, iar pe de altă parte nu respectă nici principiul nominalismului monetar. În urma deciziei, clienţii băncilor mai au doar varianta instanţei, care poate decide, ca în alte cazuri, plata împrumutului la cursul istoric.

Vezi AICI motivarea CCR! (.pdf)


„Examinând conţinutul normativ al actului supus aprobării Parlamentului, Curtea reţine că procedura de legiferare nu a respectat cerinţele constituţionale care consacră principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Aşa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce asupra propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de iniţiator şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.336 din 30 aprilie 2008).

Fii la curent:  PROBLEME pentru Kovesi: Din SUA, se cer măsuri fără precedent după decizia CCR

Curtea constată, astfel, că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod substanţial atât de textul adoptat în Senat, cât şi de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă. Prin modificările aduse, Camera Deputaţilor reglementează dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca prima Cameră sesizată. Observăm că aceste modificări sunt semnificative, de substanţă, sub mai multe aspecte, cele mai importante fiind: lipsa acordului de voinţă în ceea ce priveşte operaţiunile de conversie a contractelor de credit; creditele vizate sunt exclusiv cele în franci elveţieni; extinderea sferei de incidenţă a legii şi cu privire la contractele de credit externalizate sau în fază de executare silită; realizarea conversiei la cursul de schimb franc elveţian/leu valabil la data încheierii contractului de credit, iar nu la data conversiei; posibilitatea revenirii la contractul în franci elveţieni, la cererea consumatorului. Mai mult, legea nu mai prevede obligaţia creditorului de a informa debitorul cu privire la creşterea cuantumului total plătibil de către consumator sau al ratelor periodice peste o anumită valoare (cu mai mult de 20%, aşa cum au prevăzut iniţiatorii propunerii legislative) în raport cu valoarea la care s-ar ridica dacă s-ar aplica cursul de schimb de la momentul încheierii contractului între moneda contractului de credit şi moneda naţională, în vederea exprimării opţiunii acestuia din urmă pentru conversia soldului creditului”, precizează CCR în motivare.

Fii la curent:  Întâlnire de taină a liderilor coaliției: cine va fi ministrul Justiției

Motivarea Curții menţionează principiul nominalismului monetar, potrivit căruia contractele sunt plătite în moneda în care s-au semnat. „În virtutea principiului nominalismului monetar, suma acordată cu titlu de împrumut trebuie restituită întocmai, indiferent de valorizarea sau devalorizarea acesteia (…) Într-o atare situație, ambele părți își asumă riscul ca pe parcursul executării contractului suma restituită de împrumutat să valoreze mai puțin sau mai mult la momentul restituirii decât la momentul acordării, raportat la o altă monedă considerată etalon, sau, mai corect din punct de vedere obiectiv, raportat la aur, se arată în decizie.

Fii la curent:  Laura Codruţa Kovesi, 'în corzi': I se cere demisia dinspre Bruxelles

Curtea întărește acest principiu în motivare și spune că riscul valutar inerent este un element al prețului contractului de credit acordat în monedă străină. Însă, totodată, Curtea lasă instanțele să intervină în acest principiu atunci când e vorba de creditele în valută, în franci elvețieni în această speță, dacă sunt întrunite condițiile impreviziunii.

Acorda un vot

Related Posts